29.000 de adolescente din România se maturizează, în fiecare an, prea repede. Ele devin mame atunci când ar trebui să se bucure încă de tinereţe. Alte 18.000 aleg cealaltă varianta - fac avort. Însă, şi pentru unele, şi pentru altele, primul pas în viaţă începe cu stângul...
Mihaela este un astfel de caz. Ea ar trebui să meargă la şcoală, dar şcoala nu mai e o prioritate de când a aflat că e însărcinată. Tatăl copilului e adult şi e pasibil de închisoare, dar asta nu pare să-l afecteze. Mihaela este una dintre cele 29.000 de adolescente din România care devin mame prea devreme. Li se răpeşte tinereţea, iar povara de pe umerii lor este extrem de grea. Trebuie să aleagă între cărucior şi role...
Conform statisticilor, România este pe locul doi în Europa în privinţa numărului de naşteri la adolescente. Pot apărea complicaţii pentru că organismul nu poate susţine o sarcină. Aşa s-a întâmplat la Braşov, unde o adolescentă a născut siamezi.
Copiii acestor tinere sunt mici la naştere, imaturi şi au o rată de supravieţuire mai mică decât la o femeie de peste 19 ani. Mai mult, sarcina este principala cauză a decesului la tinerele femei între 15 şi 19 ani din întreaga lume, din cauza complicaţiilor la naştere şi a avorturilor ilegale sau nesigure. O mare parte dintre ele avortează spontan, iar complicatiile sunt infecţii, sângerări şi sterilitate pe termen lung.
Studiul realizat anul trecut de SECS arată că una din două românce nu are nici cele mai elementare informaţii despre metodele de evitare a unei sarcini nedorite. Mai mult, datele oficiale arată că din aproape două sarcini, una este avortată, iar 43% din românce au făcut cel puţin un avort. Surprinzător, din ce în ce mai multe adolescente cu vârste începând de la 12 ani trec pragul cabinetelor medicale pentru a scăpa de o sarcină nedorită.
Studiul realizat anul trecut de SECS arată că aproape jumătate (48%) dintre românce nu folosesc nicio metodă contraceptivă. „Deşi au fost demarate numeroase campanii de informare, studiile au demonstrat că în România se resimte nevoia de informaţie legată de contracepţia modernă şi sănătatea reproducerii“, a declarat, ieri, dr. Barbola Koo, director SECS.
Aceasta a atenţionat că foarte multe românce continuă să folosească avortul ca o metodă contraceptivă, fără să se gândească la riscurile pe care le presupune o asemenea intervenţie. Studiul SECS arată că 43% din femeile chestionate au făcut cel puţin un avort în decursul vieţii, iar una din cinci a recunoscut că are la activ cel puţin patru avorturi.
Şocant este însă faptul că, deşi România nu se află în topul mondial al ţărilor cu cea mai mare rată a avorturilor (deşi ocupă prima poziţie în Europa), numărul adolescentelor şi tinerelor cu vârste de până la 25 de ani care recurg la chiuretaj a început să atingă cote alarmante. Specialiştii atrag atenţia că „vârsta la care tinerele au început să facă avorturi a scăzut simţitor, astfel că în prezent ne confruntăm cu adolescente de 12, 13 ani care nici nu au trecut de vârsta copilăriei şi vin să scape de o sarcina nedorită“.
Îngrijorător este faptul că, deşi după fiecare întrerupere de sarcină cadrele medicale oferă consiliere tinerelor care au avortat, sfătuindu-le cu privire la metodele contraceptive, acestea revin, de cele mai multe ori, pentru un nou avort. „Femeia trebuie să ştie că un avort nu te protejează la nesfârşit de o sarcină nedorită.
Începând cu a şaptea zi după avort, apare riscul de a rămâne din nou însărcinată“, spun medicii, care avertizează asupra riscurilor pe care un chiuretaj le are pentru sănătatea femeii (hemoragii puternice, perforaţii ale uterului, dureri, riscul de a rămâne infertilă, chiar deces). În acest context, statisticile SECS arată că cele mai multe decese cauzate de avort se înregistrează în mediul rural şi asta din cauză că femeile de la ţară îşi provoacă singure întreruperea de sarcină.
„Operaţia este relativ simplă şi, dacă e făcută în condiţii normale, riscul de deces este mic. În România se înregistrează în jur de 10-12 avorturi pe an, în special în mediul rural unde femeile, de obicei mame a trei-patru copii îşi provoacă singure avortul“, afirmă specialiştii. Deşi cele mai multe femei consideră că, odată ce au scăpat de sarcina nedorită, pot trece cu uşurinţă peste această experienţă, medicii avertizează că o asemenea intervenţie are şi multiple consecinţe psihice.
„O femeie care a apelat la avort poate să se confrunte cu scăderea libidoului întrucât va fi stresată că experienţa s-ar putea repeta“, declară psihoterapeutul Lena Rusti. Acesta spune că cea mai mare problemă cu care se confruntă româncele care au făcut un avort este „lipsa de înţelegere şi comunicare cu partenerul“. Din acest motiv - susţin specialiştii - de cele mai multe ori, femeile care trec printr-un avort nu au curajul să spună „nu“ în faţa dorinţei sexuale a partenerulu, ajungând în situaţia de a face un alt avort“.
Medicii mai atrag atenţia că avortul nu este la „modă“ doar în rândul adolescentelor, ci la întreruperile de sarcină apelează şi femeile trecute de 40 de ani. „Dacă pe timpul comunismului, acest lucru era de înţeles, acum, când există atâtea mijloace de protejare împotriva unei sarcini nedorite, aceste femei nu au nicio scuză“, subliniază specialiştii.
