"Solutiile" tinerelor cupluri - mare provocare a implicarii noastrea

In ultimele saptamani am incercat cu totii sa facem o centralizare a cazurile de sarcini nedorite intalnite anul trecut, a solutiilor identificate de cuplurile tinere care s-au trezit parinti peste noapte sau a celor identificate de tinerele mame.

Principalele variante care au fost identificate de tinerele/tinerii (pana in 18 ani) aflati in situatia unei sarcini nedorite pe tot parcursul anului 2008 au fost:

Varianta 1: Tanara a pastrat copilul, devenind mama singura - 9% din cazuri
Varianta 2: Tanara a pastrat sarcina alaturi de tatal copilului, fara sprijinul parintilor; - 7%
Varianta 3: Cuplul a pastrat copilul cu sprijinul parintilor; - 12%
Varianta 4: Tanara duce la termen sarcina si incredinteaza copilul unui centru de adoptie; - 19%
Varianta 5: Intreruperea de sarcina; - 39%
Varianta 6: Tanara naste si vinde copilul unui cuplu din strainatate (cazuri intalnite in special in mediul rural); - 7%
Varianta 7: Tanara naste in secret si ucide pruncul; - 5%
Varianta 8: Sinuciderea (in timpul sarcinii sau impreuna cu pruncul). - 2%
Extrem de trist este faptul ca tot mai multe astfel de cazuri ajung in atentia opiniei publice, oferind un exemplu negativ tinerilor, oferindu-le "solutii" deloc dezirabile. Astfel, in loc sa responsabilizam tinerii, sa-i facem sa vada efectele actiunilor lor, sa-i indemnam sa realizeze care poate fi impactul social, psihologic, economic si de ce nu religios al inceperii vietii sexuale la varste fragede, fara a fi pregatiti, in necunostiinta de cauza, noi hotaram sa impartim tinerii in sustinatori ai avortului, ai metodelor contraceptive si sustinatorii abstinentei pana la casatorie, conservatorii care incearca sa-si impuna propria viziune, chiar daca este una corecta. Cu ce drept? Cine suntem noi sa hotaram pentru altii? NIMENI nu poate decide pentru ceea ce urmeaza sa se intample in viata cuiva, dar ce putem face cu totii este sa ii indemnam pe tineri sa fie RESPONSABILI, sa nu uite ca fiecare actiune poate avea repercursiuni grave, sa nu dea cu piciorul multor lucruri doar pentru cateva minute de placere fara sa constientizeze ceea ce fac!
Dupa cum putem observa, variantele pe care tinerii le pot identifica sunt diverse, care mai de care mai infioratoare, mai traumatizante pentru ei, pentru copil si pentru societatea din care facem parte. Asadar, haideti sa incercam sa nu ne limitam la propriile noastre opinii si sa mergem mai departe, sa luptam pentru CONSTIENTIZAREA si RESPONSABILIZAREA tinerelor cupluri.

Filmulete urmatoare sper sa va ofere suficienta motivatie de a lupta pentru o generatie responsabila!!!
Responsabilitatea tinerelor cupluri inseamna:
- mai putine avorturi;
- mai multe familii;
- stabilitate sociala;
- mai putin copii abandonati;
- mai putine victime BTS;
si lista poate continua.

http://www.youtube.com/watch?v=5rNwRUUbg0w

Fotografii dureroase care reflecta unele variante alese de tineri, avort si nastere acasa si prunc-ucidere:

Povestea lor...

Peste 500 de tinere sub 15 ani au facut avort anul trecut

Limita de varsta pana la care o femeie devine mama scade de la un an la altul. Potrivit celui mai recent raport al institutului National de Statistica, anul trecut, aproape 30.000 de bebelusi au fost nascuti de adolescente cu varste intre 15 si 18 ani, iar peste doua mii au fost adusi pe lume de minore intre 11 si 15 ani.

Statisticile mai spun ca tinerele din Romania nu stiu indeajuns de multe lucruri despre contraceptie si, prin urmare, nu se protejeaza atunci cand intretin raporturi sexuale, transmite Realitatea TV.

Anul trecut au fost inregistrate 535 de intreruperi de sarcina la tinere de pana la 15 ani, cifra in scadere semnificativa fata de numarul raportat acum 3 ani, cand peste 1200 de fete sub 15 ani au avortat.

In lume, in fiecare an, 14 milioane de minore devin mame, potrivit statisticilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii.

ziare.com

Anual, 29 000 de adolescente devin mame

29.000 de adolescente din România se maturizează, în fiecare an, prea repede. Ele devin mame atunci când ar trebui să se bucure încă de tinereţe. Alte 18.000 aleg cealaltă varianta - fac avort. Însă, şi pentru unele, şi pentru altele, primul pas în viaţă începe cu stângul...

Mihaela este un astfel de caz. Ea ar trebui să meargă la şcoală, dar şcoala nu mai e o prioritate de când a aflat că e însărcinată. Tatăl copilului e adult şi e pasibil de închisoare, dar asta nu pare să-l afecteze. Mihaela este una dintre cele 29.000 de adolescente din România care devin mame prea devreme. Li se răpeşte tinereţea, iar povara de pe umerii lor este extrem de grea. Trebuie să aleagă între cărucior şi role...

Conform statisticilor, România este pe locul doi în Europa în privinţa numărului de naşteri la adolescente. Pot apărea complicaţii pentru că organismul nu poate susţine o sarcină. Aşa s-a întâmplat la Braşov, unde o adolescentă a născut siamezi.

Copiii acestor tinere sunt mici la naştere, imaturi şi au o rată de supravieţuire mai mică decât la o femeie de peste 19 ani. Mai mult, sarcina este principala cauză a decesului la tinerele femei între 15 şi 19 ani din întreaga lume, din cauza complicaţiilor la naştere şi a avorturilor ilegale sau nesigure. O mare parte dintre ele avortează spontan, iar complicatiile sunt infecţii, sângerări şi sterilitate pe termen lung.

Studiul realizat anul trecut de SECS arată că una din două românce nu are nici cele mai elementare informaţii despre metodele de evitare a unei sarcini nedorite. Mai mult, datele oficiale arată că din aproape două sarcini, una este avortată, iar 43% din românce au făcut cel puţin un avort. Surprinzător, din ce în ce mai multe adolescente cu vârste începând de la 12 ani trec pragul cabinetelor medicale pentru a scăpa de o sarcină nedorită.

Studiul realizat anul trecut de SECS arată că aproape jumătate (48%) dintre românce nu folosesc nicio metodă contraceptivă. „Deşi au fost demarate numeroase campanii de informare, studiile au demonstrat că în România se resimte nevoia de informaţie legată de contracepţia modernă şi sănătatea reproducerii“, a declarat, ieri, dr. Barbola Koo, director SECS.

Aceasta a atenţionat că foarte multe românce continuă să folosească avortul ca o metodă contraceptivă, fără să se gândească la riscurile pe care le presupune o asemenea intervenţie. Studiul SECS arată că 43% din femeile chestionate au făcut cel puţin un avort în decursul vieţii, iar una din cinci a recunoscut că are la activ cel puţin patru avorturi.

Şocant este însă faptul că, deşi România nu se află în topul mondial al ţărilor cu cea mai mare rată a avorturilor (deşi ocupă prima poziţie în Europa), numărul adolescentelor şi tinerelor cu vârste de până la 25 de ani care recurg la chiuretaj a început să atingă cote alarmante. Specialiştii atrag atenţia că „vârsta la care tinerele au început să facă avorturi a scăzut simţitor, astfel că în prezent ne confruntăm cu adolescente de 12, 13 ani care nici nu au trecut de vârsta copilăriei şi vin să scape de o sarcina nedorită“.

Îngrijorător este faptul că, deşi după fiecare întrerupere de sarcină cadrele medicale oferă consiliere tinerelor care au avortat, sfătuindu-le cu privire la metodele contraceptive, acestea revin, de cele mai multe ori, pentru un nou avort. „Femeia trebuie să ştie că un avort nu te protejează la nesfârşit de o sarcină nedorită.

Începând cu a şaptea zi după avort, apare riscul de a rămâne din nou însărcinată“, spun medicii, care avertizează asupra riscurilor pe care un chiuretaj le are pentru sănătatea femeii (hemoragii puternice, perforaţii ale uterului, dureri, riscul de a rămâne infertilă, chiar deces). În acest context, statisticile SECS arată că cele mai multe decese cauzate de avort se înregistrează în mediul rural şi asta din cauză că femeile de la ţară îşi provoacă singure întreruperea de sarcină.

„Operaţia este relativ simplă şi, dacă e făcută în condiţii normale, riscul de deces este mic. În România se înregistrează în jur de 10-12 avorturi pe an, în special în mediul rural unde femeile, de obicei mame a trei-patru copii îşi provoacă singure avortul“, afirmă specialiştii. Deşi cele mai multe femei consideră că, odată ce au scăpat de sarcina nedorită, pot trece cu uşurinţă peste această experienţă, medicii avertizează că o asemenea intervenţie are şi multiple consecinţe psihice.

„O femeie care a apelat la avort poate să se confrunte cu scăderea libidoului întrucât va fi stresată că experienţa s-ar putea repeta“, declară psihoterapeutul Lena Rusti. Acesta spune că cea mai mare problemă cu care se confruntă româncele care au făcut un avort este „lipsa de înţelegere şi comunicare cu partenerul“. Din acest motiv - susţin specialiştii - de cele mai multe ori, femeile care trec printr-un avort nu au curajul să spună „nu“ în faţa dorinţei sexuale a partenerulu, ajungând în situaţia de a face un alt avort“.

Medicii mai atrag atenţia că avortul nu este la „modă“ doar în rândul adolescentelor, ci la întreruperile de sarcină apelează şi femeile trecute de 40 de ani. „Dacă pe timpul comunismului, acest lucru era de înţeles, acum, când există atâtea mijloace de protejare împotriva unei sarcini nedorite, aceste femei nu au nicio scuză“, subliniază specialiştii.